Scurt Istoric

Miercurea Sibiului, legenda, istorie si realitate

Pe drumul national (DN 1) de la Sibiu spre Alba-Iulia Intalnesti legendara locali­tate Miercurea Sibiului. Mai ieri comuna, iar azi oras, asezat in sudul Transilvaniei, la 34 km de municipiul Sibiu.

Miercurea Sibiului de astazi pare a avea un trecut istoric care necesita studii aprofundate de cercetatorii zilelor noastre pentru a defini originea primilor locuitori. În mod fals istoricii habsburgici vorbesc de o origine slava a primilor locuitori. Aproape sigur insa rutenii la care fac ei trimitere s-au asezat aici nu intr-un spatiu pustiu, ci in unul locuit de o populatie daco-romana in plina dezvoltare.

Probabil ca acest lucru se petrecea undeva intre secolele VI si XI, cand au fost adusi primii secui. Mai exact spus, acele formatiuni militare trimise sa pazeasca granita Imperiului Habsburgic la hotarele cu Tara Romaneasca. Secuilor nu le-a fost dat sa supravietuiasca prea mult in noul lor tinut, pentru ca in anul 1141, la chemarea regelui ungar Geza II, au fost implantati aici primii colonisti germani care au convietuit in buna intelegere cu bastinasii pana in zilele noastre.

Localitatea ReuBmarkt, Miercurea Sibiului de astazi, a fost infiintata in anul 1220 si ridicata la rang de targ in 1332. În secolul XIV, Miercurea, cu cei 500 de locuitori, devine resedinta unui scaun sarbesc, care cuprindea si localitatile Apold, Dobarca, Garbova, Reciu, Apoldul de Jos, Ludos, Toparcea.

De la targusorul sasesc, la oraselul zilelor noastre

Distanta in timp masoara exact 419 ani. Patru secole in care viata in aceasta asezare a cunoscut o evolutie care doar in plan social, mai exact spus al convietuirii, poate fi catalogata ca semanand a armonie. Al Doilea Razboi Mondial si anii care au urmat odata cu asa-zisa repatriere a sasilor au insemnat si mici convulsiuni, dar mai ales o instrainare.

Repatrierea celor 700 de sasi a produs o mare „falie“ in structura etnica a localnicilor. În 2009, din cei 4.200 de locuitori, 2-435 sunt romani, 1.260 rromi asezati aici mai ales in casele abandonate de Iasi. În localitatea Reußmarkt de altadata mai locuiesc doar 500 de sasi. Ungurii, daca ar fi trait vreodata prin cele sapte sate, au disparut, ei numarand astazi doar 8 persoane. În majoritatea lor, locuitorii oraselului aflat la 34 km de Sibiu sunt oameni batrani, care lasa mostenire copiilor lor o zestre imobiliara pe cat de falnica, pe atat de putin viabila.

Schimbarea este acum o certitudine

Primarul Ioan TROANC? este constient de starea sociala si economica a urbei pe care o conduce, dar refuza sa accepte ideea unui declin in desfasurare. Caderea economica din ultimii ani a fost o chestiune de conjunctura, specifica majoritatii localitatilor rurale.

Încet-incet, Miercurea Sibiului incepe sa starneasca interesul unor firme care vor schimba fata economica a localitatii. Ferma avicola de la marginea localitatii a fost preluata de gigantul Transavia si este de asteptat ca in foarte scurt timp patronul Ioan Popa sa cladeasca aici o ferma zootehnica de referinta in aceasta zona geografica a Europei. Pe raza localitatii au aparut in ultimii ani mai multe unitati economice industriale, printre care SC Decorame, SC Micolegniami SRL, SC CDI Company SRL, SC Desleeclama SRL, care trebuie judecate nu prin denumirea lor mai putin inteligibila, ci prin vointa managerilor de a dezvolta in zona afaceri de interes national.

Activitatea agricola se desfasoara in cateva asociatii agricole, precum SC Kompax SRL care detine un sector zootehnic, Asociatia agricola a vecinatatilor din Apoldu de Sus, SC Agromec Miercurea Sibiului, precum si multi agricultori cu ferme mici cu care discutam permanent, aducand exemple concrete pentru a se organiza in asociatii agricole. Turismul s-a dezvoltat mult dupa anul 1989, construindu-se si modernizandu-se cele trei restaurante motel: SC Lima Com SRL Miercurea Bai, SC Respold SRL, SC Petrotrans SRL.

Livada viitorului

Cand treci de Sibiu pe drumul spre Cluj intalnesti pe partea dreapta a drumului o frumusete de livada de meri, tineri. O plantatie desprinsa parca din cartea cu povesti, in care pomii incarcati de rod te imbiau sa te infrupti din poamele ce atarnau prea greu pe ramurile lor. Acum, astfel de livezi sunt tot mai rare si nu e de mirare ca atunci cand le intalnesti sa vezi de-a lungul gardului ce le imprejmuieste si cate un grup de curiosi opriti special sa admire… minunea. Caci intr-adevar, astfel de livezi, cum este cea de la Miercurea Sibiului, sunt cu adevarat o minune.

Cu ceva timp in urma, cand intamplator mergeam cu un grup de pomicultori spre Ungaria pentru a afla care sunt tainele vecinilor nostri in ceea ce priveste producerea merelor, ne-am oprit si noi la Miercurea Sibiului. Desi proveneau din zone cu traditie in pomicultura, cum sunt Argesul si Dambovita, specialistii pe care ii insoteam in acest periplu au ramas impresionati la vederea randurilor perfecte de pomi cu port pitic ce permitea cultivarea in sistem superintensiv.

Ceea ce i-a impresionat in mod deosebit a fost sistemului automatizat de irigare cu picatura si plasa antigrindina care acoperea intreaga suprafata. Am aflat ca investitorul, inginerul Ioan Morariu, a infiintat cele 25 ha de plantatie de mar printr-un proiect SAPARD in valoare de 1,1 milioane de euro. Densitatea la care au fost plantati este de 3.200 de pomi/ha, in total fiind adusi din Italia 80.000 de meri. A instalat apoi un sistem ultramodern de irigare prin picurare, complet automatizat si a acoperit intreaga suprafata cu plasa antigrindina, iar ultima investitie in curs de desfasurare este, firesc pentru o asemenea livada, un depozit pentru pastrarea fructelor.

A lucrat de la bun inceput cu o firma de consultanta din Italia cu care a ales soiurile si al carei rol era de a prelua productia in cazul in care inginerul nu reusea sa se descurce cu desfacerea si sa gaseasca clienti autohtoni. Dar dintr-o asemenea livada, in care tehnologia si lucrarile sunt respectate cu sfintenie, merele nu aveau cum sa nu-si gaseasca cumparator care sa ofere si un pret corect.

(V.?.)

Articol din Revista Lumea Satului

Repere istorice

Localitatea Miercurea apare pentru prima oara ?n documente scrise ?n anul 1290, sub numele de, Terra Villae Ruchmark ,,adica t?rgul rutenilor”.

Însa, dupa cum confirma cercetarile arheologice (vezi Sabin Luca ,, Opinii noi despre ?nceputul neoliticului timpuriu din Transilvania – nivel I din statiunea neolitica de la Miercurea Sibiului – Petris, ?n revista Transilvania – Miercurea Sibiului supliment, 21.05.2004, pp 3-8 si Dr. Dragos Diaconescu ,,Situl arheologic de la Miercurea Sibiului-Petris” ?n Gazeta de Miercurea, nr.24 dec. 2009) ,,Este cert ca terasa din lunca Secasului a fost spatiu folosit pentru locuit de civilizatii diverse (Epoca Pietrei: c.c.a 6200-5700 ? .Chr., Epoca Dacica sec III – II ?. Chr. si sec.I ?. Chr. Epoca Migratiilor,- gepizzi, sec. V-VI d. Chr. si Evul Mediu Timpuriu sec. XI – XII d. Chr. Pentru perioada romana ,,ne-am adresat “ cercetatorului Nicolae Branga, fost prof. dr. la Universitatea din Sibiu, plecat prea devreme la cele vesnice care, intr-un un material publicat ?n Gazeta de Miercurea, nr. 1-2 anul II, 1994 /2 intitulat ,,Rom?nii din Valea Secasului (sec. II- III d. Chr.) afirma ,,…?n cei 566 km patrati (c?t masoara tinutul Secasului n.n.) am atestat 57 situri arheologice din Epoca Rom?na…mai numeroase si mai extinse ?nsir?ndu-se dea lungul Secasului de la Amnas la Sebes, l?nga si ?n imediata vecinatate a drumului antic, destul de numeroase ?n Depresiunea Apoaldelor”.Între acestea, sunt de retinut, pentru Miercurea si localitatiile apartinatoare:Villa Rustica de la Miercurea Coscane, aflata la 150 m de albia Secasului, complexul termal si rutier de la Miercurea Albele, situat pe malul p?r?ului Barcu, tiglele marcate cu stampila legiunii 13 Gemina, descoperite la Albele sau descoperirile de la Levejoara si Dealul Gorgan, cu resturi ceramice dat?nd din sec. III -IV d. Chr. apoi din sec X-XIII d. Chr. s.a.

Deci, la colonizarea sasilor din Transilvania acestia au primit ?n stap?nire prin Diploma andreiana de la 1224 ,,Terra Blachorum et Bisenorum,,(?ara rom?nilor si pecenegiilor) cu asezari rom?nesti bine consolidate, apartin?nd Voievodatului de la Balgrad (Alba Iulia).

Numele Miercurii si evolutia istorica

În perioada rom?na, localitatea s-a numit Sucidava, apoi Mercurius Markt sau Villa Mercuri ?n E. M. si, dupa cum aratam mai ?nainte Terra Villae Ruchmark T?rgul rutennilor.

Din 1854 localitatea se numeste Mercurea si Reuussmarkt ?n germana si Szeredahely ?n maghiara).

De-a lungul istoriei, localitatea Miercurea a fost prezenta ?n documente mai vechi sau mai noi.Ne vom opri asupra c?torva momente din trecutul sau istoric dar si din prezent:

• 1334 – primeste statutul de t?rg (opidum), care se tinea saptam?nal, ?n ziua de miercuri (de aici si numele)
• 1349 – este pomenit pentru prima oara Scaunul Miercurea
• 1378 – este atestat la Miercurea un jude regesc.din 1404 numarul lor se dubleaza, devenind doi juzi
• 1599 – dupa Victoria de la ?elimbar, Mihai Viteazul ?n drumul sau spre Alba Iulia trece prin Miercurea (Nicolae Balcescu, ?n a sa istorie a rom?nilor supt Mihai Voievod Viteazul afirma ca, defapt, aici a facut ultimul popas ?nainte de a intra ?n Cetatea Albei).
• 1773 – Iosif al II-lea, viziteaza localitatiile Alba Iulia, Sebes, Miercurea si Sibiu.
• 1783 – Împaratul Iosif al II-lea viziteaza din nou localitatiile Alba, Sebes, Miercurea si Sibiu.
• 1848 – Avram Iancu se refugiaza la Miercurea, ?anainte de a porni la rascularea mortilor.
• 1863 – În dieta de la Viena ajung doi deputati rom?ni: judele regesc Ilie Macelariu si protopopul Ioan Hanea
• 1869 – are loc conferinta de constituire a Partidului National din Transilvania, sub presedentia lui Ilie Macelariu.
• 1901 – ia fiinta Despartam?ntul Miercurea al Astra, sub presedentia protopopului Ioan Droc
• 1907 – se constituie Reuniunea Meseriasilor din Miercurea
• 1918 – Sub presedentia lui Nicolae Balan si Eronim Stoichita,veniti de la Sibiu se constituie Garda si Consiliul National Rom?n.
• 1918 – 1 Dec delegatia miercureniilor, condusa de protopopul Avram Pacurariu, constituita din 32 persoane si purt?nd un Credintional cu 532 semnaturi, participa la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia.

În cursul sec XIII -lea este ridicata Biserica Catolica din Miercurea.Spre jumatatea sec al XV -lea sasii adopta ideile Reformei religioase ?n forma Confesiunii Evanghelice (Biserica Catolica Saseasca devine Biserica Evanghelica)

• 1772 – este terminata zidirea Bisericii Catolice de comunitatea maghiara stabilita ?n localitate.(astazi edificiul serveste comunitatii Greco-catolice,refacuta din credinciosii colonisti,stabilit in Miercurea in urma reformei agrare din 1945)
• 1792-1872 ortodocsii aveau o Biserica ?n Colibi(astazi a mai ramas doar vechiul cimitir si acesta pe cale sa dispara)
• 1872 – este terminata zidirea Bisericii Ortodoxe cu hramul Sf.proroc Ilie, ctitorie a lui Ilie Macelariu si cu contributia baneasca a protopopului Ioan Droc
• 1758 – prima scoala rom?neasca din Miercurea (?n Colibi)
• 1906 – se da ?n folosinta cladirea scolii rom?nesti din spatele Bisericii Ortodoxe
• 1920 – Gradinita rom?neasca la Miercurea
• 1926 – ?coala de arte si meserii

Bresle si reuniuni profesionale

• 1553 – este mentionat abreasla cismarilor
• 1563 – se unesc breslele cismarilor tesatorilor dogarilor si funienilor
• 1845 – ia fiinta la Miercurea ,,Reuniunea de agricultura,, cu 78 membrii fondatori sasi
• 1907 – reuniunea meseriasiilor rom?ni din Miercurea cu 30 de membrii sub presedentia protopopului Avram Pacuraru

Sfarsitul sec. al XIX-lea ia fiinta la Miercurea Casa de comert Ilie Floasu (?n 1920 se muta la Sibiu)

• 1922 – reuniunea economilor rom?ni, cu 66 membrii, din initiative si sub presedentia ?nv. Ilie Bunea

Reuniunea rom?na de c?ntari si teatru

• 1938 – Cooperativa viticola si pomicola Mihai Negura din Miercurea (Miercurea Deal), la initiativa aceluiasi ?nv. Ilie Bunea

Banci si case de pastrare

• 1885 – Banca de Economii si Asigurare (saseasca)
• 1908 – Casa de pastrare a rom?nilor
• 1890 – au ?nceput sa functioneze baile iodo saline (astazi doar restaurant)
• 1904 – s-a construit localul primariei
• 1912-1913 – s-a construit Caminul Cultural al sasilor

În perioada interbelica Miercurea a devenit centru de plasa.S-a ?nfintat judecatorie, circa medicala si resedinta pentru un pluton de jandarmi.